Credincioși ortodocși români din Austria și Germania au participat în săptămâna 27 octombrie – 3 noiembrie la un pelerinaj în Egipt, la mănăstiri cu tradiție, întemeiate de părinți pomeniți în Pateric, precum și la locuri importante ale istoriei acestei țări multimilenare, străveche vatră a Bisericii.
Călătoria lor duhovnicească, cu binecuvântarea IPS Părinte Mitropolit Serafim, a fost organizată prin Centrul de pelerinaje „Sf. Gheorghe Pelerinul” al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Germaniei, Austriei și Luxemburgului (coordonator: preoteasa Diana Nuțu) în asociere cu Biroul de Pelerinaje „Basilica” al Patriarhiei Române, pelerinii fiind însoțiți de Pr. Emanuel Nuțu (consilier cultural al Arhiepiscopiei) și Protos. Ioan Popoiu (consilier administrativ), precum și de o echipă de la Trinitas TV. Din grupul pelerinilor au făcut parte monahia Marina Muntean, Egumena Mănăstirii „Sf. Martiri Brâncoveni” de la Centrul Mitropolitan din Nürnberg, precum și părintele diacon Theodore Coresi de la Parohia „Sf. Ștefan cel Mare” din Viena.
Fiecare dintre cele șapte zile de călătorie cu mult folos duhovnicesc s-a început cu rostirea rugăciunilor de dimineață, intonarea de cântări bisericești, citiri din Patericul Egiptean precum și diferite materiale informative despre Egiptul Antic, începuturile Bisericii Creștine, istoria monahismului, dar și numeroase explicații oferite de cei doi preoți însoțitori și s-au încheiat cu rugăciunile de seară. De asemenea, după cum se obișnuiește într-o asemenea călătorie, cei 37 de pelerini s-au bucurat să primească numeroase informații, sfaturi și sprijin la tot pasul de la ghidul local, Nur, un egiptean care a învățat singur limba română și care de-a lungul întregii călătorii de mai bine de 3000 de kilometri a legat o prietenie deosebită cu toți cei care au întreprins această călătorie.
În ciuda veștilor de pe canalele media, pelerinajul s-a desfășurat într-o atmosferă pașnică, pelerinii bucurându-se de ospitalitatea orientală cunoscută din vremurile biblice. După sosirea în capitala Egiptului, credincioșii români au pornit sâmbătă, 28 octombrie, pe drumul marilor Părinți ai Patericului prin vizitarea străvechilor vetre monahale din Nitria, Sketis și Kellia (Wadi Natroun), primul popas fiind la mănăstirea Sf. Macarie cel Mare, una dintre cele mai mari obști călugărești ale Bisericii Copte de azi, cu viețuire neîntreruptă de 1700 de ani. Aici s-au închinat cu evlavie la Moaștele Sfinților Ioan Botezătorul, Elisei Prorocul, Macarie Egipteanul, Macarie Alexandrinul și Ioan Colovos. Drumul a continuat la mănăstirile învecinate: a Sfântului Paisie cel Mare (cu închinare la moaștele vestitului Părinte și vizitarea mormântului Patriarhului Șenuda III precum și a tamariscului care a crescut din toiagul Sfântului Efrem Sirul) și a Maicii Domnului („a sirienilor”, cu fresce foarte vechi). Spre seară, pelerinii români au ajuns în apropiere de Marea Mediterană, la mănăstirea în care se află Moaștele Sf. Mare Mucenic Mina și ale Sfântului Evanghelist Marcu, iar după lăsatul întunericului s-au bucurat să ajungă în Alexandria, vechea capitală a Egiptului, unde s-au rugat în catedrala Patriarhiei Grecești a Alexandriei, locul unde a fost hirotonit Sfântul Nectarie Taumaturgului, iar apoi s-au închinat la mormântul Sfântului Evanghelist Marcu din catedrala cu același nume a Patriarhiei Copte. Pe drumul înapoi spre Cairo, călătorii au putut vedea sediul noii biblioteci din Alexandria precum și fortăreața construită pe locul vechiului far, una dintre cele șapte minuni ale lumii antice.
A doua zi, pornind pe drumul Maicii Domnului care a călătorit cu Pruncul Iisus și Dreptul Iosif pentru a scăpa de mânia lui Irod (Matei 2,14) de-a lungul Nilului, spre sud, pelerinii au trăit experiența deșertului. Primul popas a avut loc în apropierea oazei Fayoum, la mănăstirea Sfintei Fecioare „El Hamamat”, ale cărei ziduri au fost susținute de-a lungul timpului de către albinele pustiului, iar apoi la frumoasa biserică a Maicii Domnului de pe Muntele Păsărilor, un alt loc unde s-a adăpostit Sfânta Familie, lăcașul de închinare datând din anul 328 și fiind ctitorit de Sfânta Împărăteasă Elena. Și ziua următoare s-a desfășurat tot de-a lungul celui mai mare fluviu din lume, alternând peisajele deșertice cu luncile mănoase ale Nilului, la alte două mănăstiri clădite pe locurile unde a călătorit Sfânta Familie: El Mouharak, unde preoții și credincioșii români au rostit Acatistul Bunei Vestiri, iar apoi la lăcașul monahal de maici de la Drunka, cel mai sudic punct al călătoriei Maicii Domnului cu Pruncul în Egipt, unde în epoca contemporană au avut loc mai multe apariții ale Sfintei Fecioare.
Ziua de marți a fost dedicată delectării cu o lecție de istorie a Egiptului Antic în străvechea capitală Teba, astăzi în preajma orașului Luxor, la mormintele din Valea Regilor. Au fost admirate picturile reprezentând viața de apoi și pereții cu hieroglife din mormintele faraonilor Ramses IX, Merenptah (în timpul cărora se presupune că a avut loc Exodul evreilor conduși de Profetul Moise) și Ramses II, apoi drumul a continuat la templul funerar al reginei Hatșepsut, construit direct în muntele Deir el Bahari, la Coloşii lui Memnon, statui gigantice ce străjuiau odinioară intrarea în templul lui Amenhotep al III-lea, precum și la impresionantul templu soarelui din Karnak, dar și la un atelier de prelucrare al alabastrului, încheindu-se prin parcurgerea deșertului egiptean până în Hurghada.
Miercuri dimineață, în prima zi a lunii noiembrie, dar la 30 de grade Celsius, temperatura obișnuită a locului, după o călătorie cu vaporul pe Marea Roșie și admirarea bogatei faune subacvatice de corali și pești, cei 37 de pelerini s-au bucurat de alte două perle ale pustiei, Mănăstirea Sfântului Pavel Tebeul (construită în secolul al V-lea), unde s-au închinat la Moaștele primului pustnic cunoscut al Bisericii, respectiv grandiosul așezământ monahal al Sfântului Antonie cel Mare, un adevărat oraș mănăstiresc în inima deșertului. După închinarea la mormântul celui supranumit „Părintele Monahilor”, situat sub altarul bisericii principale înfrumusețate cu minunate fresce egiptene, la lăsatul întunericului călătorii plini de evlavie au urcat cele mai bine de 1200 de trepte către peștera Sfântului Antonie din muntele Colzim, închinându-se la locul unde Cuviosul a pustnicit în ultimii ani ai vieții pământești. Drumul de întoarcere, sub un cer înstelat, a devenit o procesiune asemenea celei din noaptea Sfintelor Paști, un coborâș acompaniat de cântări bisericești și laude aduse lui Dumnezeu.
Reîntorși în Cairo, o capitală a contrastelor, în care locuiesc laolaltă aproximativ tot atâți egipteni câți locuitorii întregii Românii, neobosiții pelerini au fost ghidați pe platoul de la Giza, acolo unde se află vestitele piramide ale faraonilor Kheops, Khefren și Mykerinos, precum și Sfinxul, iar apoi s-au putut delecta de bogăția exponatelor din Muzeul de Egiptologie, printre care se numără comorile găsite în mormântul regelui Tutankhamon. Seara s-a încheiat cu o cină pe un vas de croazieră care a urmat cursul Nilului de-a lungul capitalei egiptene.
În ultima zi, înainte de încheierea pelerinajului, entuziasmul călătorilor pe urmele Sfinților din Egipt a mai fost încălzit o dată prin vizitarea unui atelier de fabricare a papirusului, iar apoi prin cercetarea complexului bisericesc din centrul orașului Cairo: „Biserica Suspendată”, vechiul sediu al Patriarhiei Copte a Alexandriei, Biserica „Sf. Mucenic Gheorghe” aparținând comunității grecești (unde s-au închinat la la Moaștele și lanțul din temnița unde a suferit Sfântul) și un alt străvechi locaș, al Sfinților Mucenici Serghie și Vah, unde se află atât Moaștele celor doi martiri care au servit în armata romană, cât și o peșteră în care s-au adăpostit Fecioara Maria, împreună cu Pruncul Iisus și Dreptul Iosif.
Încheind o săptămână dedicată bogăției spirituale a Bisericii Egiptului, în care din predica Sfântului Evanghelist Marcu au înflorit numeroase flori ale teologiei, precum Sfinții Ierarhi Atanasie cel Mare și Chiril al Alexandriei precum și comori ale Pustiului, precum Sfântul Antonie cel Mare, Cuvioșii Macarie Egipteanul și Macarie Alexandrinul, Paisie cel Mare, Pavel Tebeul și mulți alții, românii ortodocși din Austria și Germania s-au întors acasă mulțumind lui Dumnezeu pentru binecuvântarea de a merge pe urmele Sfintei Familii și a multor generații de sfinți. Această călătorie cu multă osteneală fizică dar cu mult mai multă hrană duhovnicească a lăsat impresii puternice, mulți așteptând reîntoarcerea la aceste locuri sfinte și multe altele care îmbogățesc această țară cu cultură multimilenară.
Text: Protos. Dr. Ioan Popoiu (consilier eparhial)
